orice tip de ranire lasa o urma, o cicatrice, o umbra...
iar daca rana se inchide
in schimb cicatricea
se extinde,
se telescopeaza,
se extinde.
Din ce in ce mai avida, inghite spatiul,
Se dezvolta din curgerea fireasca a timpului,
prin mangaierea secundei.
Umple locul dureroasei atingeri
cu spectrul fantasmei...
Un altfel de amintire
mirosind a trecute intamplari...
a uimitoare fiinte.
Suntem suma cicatricilor noastre
si amintirea lor efectiva
curgand intr-un viitor
nestiut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu