Nicotina 2

lacunare 6

http://www.youtube.com/v/TSCPaQHQjng?version=3&autohide=1&feature=share&autohide=1&showinfo=1&attribution_tag=XuPIlHUAtBo4gpOWDcT8Sg&autoplay=1

o puteti cumpara la...http://www.edituravremea.ro/lacunare---manual-de-supravie--uire

Lacunare - manual de supravietuire, de Conu Marius

Lacunare - manual de supravietuire este o carte dedicata vremurilor in care traim, este un semnal de alarma pentru a ne deschide ochii si a lua atitudine, a lupta pentru ceea ce simtim, gandim, credem; a lupta pentru tot ceea ce am obtinut pana in momentul de fata si a cere mai mult de la noi si de la cei din jurul nostru, incepand cu respectul.

Eu am citit-o cu mare drag si consider ca a meritat pe deplin sa-i dedic timpul si atentia mea.

Pentru cei care vor sa se convinga in privinta acestei carti, are o pagina de facebook: Lacunare
si un canal YouTube - aici s-a creat o imagine vizual-muzicala pentru carte: Lacunare - manual de supravietuire, youtube.

Volumul a aparut la Editura Vremea si poate fi achizitionat de pe site-ul editurii si la cerere autorul poate oferi autograf :d

http://edituravremea.ro/lacunare---manual-de-supravie--uire

Epistola gestului in gestare, de Conu Marius Viorel - "Gravidele tacerii"

orice tip de ranire lasa o urma, o cicatrice, o umbra...

iar daca rana se inchide

in schimb cicatricea

se extinde,

se telescopeaza,

se extinde.

Din ce in ce mai avida, inghite spatiul,

Se dezvolta din curgerea fireasca a timpului,

prin mangaierea secundei.

Umple locul dureroasei atingeri

cu spectrul fantasmei...

Un altfel de amintire

mirosind a trecute intamplari...

a uimitoare fiinte.

Suntem suma cicatricilor noastre

si amintirea lor efectiva

curgand intr-un viitor

nestiut.

Proiectul "Doisprezece"

voi lua trenul
voi parasi soarele
pentru o ploaie mai noua...

voi parasi primavara
pentru o toamna
mai blanda
si nisipul din mana
il voi arunca tuturor
corbilor...

                   de Marius Conu

IN MEMORIAM
http://www.youtube.com/watch?v=2bQAv3VvkHE
Lumina - Lucian Blaga

Lumina ce-o simt
năvălindu-mi în piept când te vad,
oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi,
din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?

Nimicul zăcea-n agonie
când singur plutea-ntuneric şi dat-a
un semn Nepătrunsul:
"Să fie lumină!"

O mare
şi-un vifor nebun de lumină
facutu-s-a-n clipa:
o sete era de pacate, de-aventuri, de doruri, de patimi,
o sete de lume şi soare.

Dar unde-a pierit orbitoarea
lumină de-atunci - cine ştie?

Lumina ce-o simt năvălindu-mi
în piept când te vad - minunato,
e poate ca ultimul strop
din lumina creată în ziua dintâi.

Doisprezece , proiect Conu